In a normal Japanese sentence, hiragana carries the grammar, katakana picks out loanwords, and kanji mark the content words. You need all three to read, but you can start speaking and understanding with just hiragana plus a few dozen kanji.
Rounded, flowing shapes. The first script most learners study. Covers grammatical endings, particles, and any Japanese word that does not have a common kanji form.
Angular, sharp shapes. Same sounds as hiragana but used for foreign words, scientific names, onomatopoeia, and stylistic emphasis.
Chinese-derived characters, each carrying meaning and typically several readings. Around 2,000 are considered standard for literate adults; we start with the 50 most frequent for beginners.
Most learners begin with hiragana. It unlocks pronunciation of everything else and is the script used in children's books and beginner materials.
Limba japoneză are reputația de a fi dificilă, dar pentru scopuri de bază în călătorii, este surprinzător de accesibilă. Sunetele sunt relativ ușoare pentru vorbitorii de limba engleză, cu excepția 'tsu' și a vocalelor lungi. Ordinea cuvintelor este diferită (subiect-obiect-verb în loc de subiect-verb-obiect), dar odată ce înveți câteva tipare, ele rămân consistente. Adevărata provocare este sistemul de scriere, dar ca turist, poți te baza complet pe vorbire și romanizare. Pronunția japoneză este de fapt mai regulată decât cea engleză, cu mai puține excepții. Cea mai grea parte pentru vorbitorii de engleză sunt nivelurile de politețe, dar rămânând la forme polite standard ('desu/masu') funcționează perfect pentru toate situațiile de călătorie. Cel mai important este că oamenii japonezi apreciază profund orice efort de a vorbi limba lor, deci chiar și pronunția greșită va fi întâmpinată cu încurajare în loc de judecată.
Limba japoneză nu are un singur alfabet, ci folosește trei sisteme de scriere. Hiragana are 46 de caractere de bază, katakana are 46 de caractere corespunzătoare, iar kanji include peste 2.000 de caractere pentru uzul zilnic. Un adult literat cunoaște aproximativ 2.100+ de simboluri. Începătorii încep cu hiragana și katakana (92 de caractere total), care pot fi învățate în câteva săptămâni.
Începeți cu hiragana, apoi katakana, apoi kanji. Scrieți fiecare caracter cu mâna în timp ce pronunțați sunetul pentru a construi memoria musculară și reamintirea fonetică simultan. Folosiți flashcard-uri cu repetare spațiată prin aplicații precum Anki sau WaniKani. Majoritatea începătorilor memorează ambele scripturi kana în 2 până la 4 săptămâni cu 20 de minute de practică zilnică.
Începeți prin memorarea hiragana și katakana, care vă permit să pronunțați fonetică majoritatea cuvintelor. Odată confortabil, începeți să învățați kanji-ul comun prin cărți gradate pentru începători. Citirea cărților pentru copii, manga cu furigana (kana mic deasupra kanji) și articolele NHK Web Easy construiesc fluența progresiv. Citirea zilnică consecventă, chiar și 10 minute, accelerează semnificativ viteza de recunoaștere.
Ordinea tradițională urmează diagrama "gojūon" (cincizeci de sunete), începând cu vocalele あ (a), い (i), う (u), え (e), お (o), apoi か (ka), き (ki), く (ku), け (ke), こ (ko) și continuând prin rândurile de consoane: sa, ta, na, ha, ma, ya, ra, wa, terminând cu ん (n). Katakana urmează aceeași secvență.
Pronunția japoneză este foarte consecventă: fiecare caracter kana reprezintă o singură silabă fixă. Cele cinci vocale (a, i, u, e, o) sună similar cu vocalele spaniole sau italiene. Consoanele sunt în general moi, cu "r" sunetul între "l" și "d" englezesc. Spre deosebire de engleză, nu există litere tăcute sau ortografii neregulate, ceea ce face pronunția previzibilă odată ce învățați kana.
Hiragana este cel mai bun script de început pentru începători. Acoperă toate sunetele japoneze native, apare în particulele gramaticale și terminațiile verbelor, și este fundamentul pentru citirea oricărui text japonez. După stăpânirea hiragana (de obicei 1 până la 2 săptămâni), treceți la katakana pentru cuvintele împrumutate din străinătate. Kanji vine ultimul și se învață treptat pe luni și ani.
Majoritatea cursanților memorează hiragana în 1 până la 2 săptămâni și katakana în alte 1 până la 2 săptămâni cu 20 până la 30 de minute de practică zilnică. Asta vă dă ambele scripturi kana (92 de caractere) în decurs de o lună. Kanji durează mult mai mult: atingerea celor 2.136 de kanji jōyō folosite în viața zilnică necesită de obicei 1,5 până la 3 ani de studiu consecvent.
